sâmbătă, 7 iulie 2012

Intalniri ratate - Neamtul inamorat


     Hello, ladies.

     A venit din nou randul sa va “intretin” sambata si va anunt de pe acum ca o voi face cateva saptamani bune de-acum incolo.
     Initial, vroiam sa scriu astazi o intalnire ratata din liceu, insa in ultimul moment m-am razgandit si m-am decis sa va amuz cu o intamplare ceva mai recenta. Mai exact, o semi-relatie ratata cu un neamt. Mda, am facut-o si pe asta :)).

     In 2006 am avut ocazia sa vizitez prima data Germania, atunci cand o verisoara, D., ne-a chemat in vizita la ea pe mine si pe sor-sa, pe nume L. Concediul pica la fix, pentru ca traversam o perioada destul de neplacuta si chiar aveam nevoie de o escapada.
     Inca nici n-am apucat sa respir ca lumea aerul nemtesc, ca vara-mea a inceput sa faca pe Cupidonul: s-a gandit sa ne cupleze pe mine si pe sor-sa cu doi nemti, gandindu-se ca ne casatorim cu ei si ramanem alaturi de ea in Germania. Cred ca puteti sa va inchipuiti ca la 21 de ani numai la maritis nu-mi statea mie gandul, dar am zis ca n-am ce sa pierd daca-i fac pe plac si ies la o intalnire. Double date, that is, impreuna cu L., pentru ca nu riscam sa cutreier singura un oras pe care nu-l cunosc, cand nu stiam nici limba si nici persoana care ma insotea.
     Prima data a incercat sa ma cupleze cu unul dintre cumnatii ei: un personaj inspid, incolor cu prea mult odor :)), extrem de enervant si care pe deasupra mai era si un adevarat monument de prostie. O singura iesire in oras mi-a fopst de ajuns ca sa stiu ca nu vreau sa-l mai vad vreodata in viata mea.
     Buuunnn, a urmat runda a doua. S-a gandit vara-mea ca un coleg de serviciu de-al sotului ei este potrivit pentru mine. “Maria, este putin mai mare decat tine, e baiat bun, de casa bla bla bla”, stiti voi, abureala pentru a ma convinge sa accept. Intr-un final am cedat, mai ales ca si L. venea cu mine. Dubla intalnire, dupa cum v-am spus.

                                                               Germania, 2006.


      Si iata ca l-am cunoscut si pe Mike: un neamt inalt, extrem de solid, blond cu ochi albastri, privire de copil si mutra de… naiv, ca sa ma exprim frumos. Din pacate, tipu’ nu stie o boaba engleza, in conditiile in care eu nu stiam o boaba germana (mint, stiam doi bobi :)) ). Iar partea si mai proasta era ca mergeam singura in masina cu el. Ma si gandeam “cum dracu’ vorbesc eu cu asta?”. M-am chinuit sa aflu cati ani are, mi-a zis varsta gresita; mai tarziu am aflat ca are 32 de ani, nu 23 cum mi-a spus el (la faza asta am injurat-o si pe vara-mea, care mi-a zis ca e “putin” mai mare decat mine).
     In sfarsit, in masina am incercat de cateva ori sa vorbesc cu el, am vazut ca omu’ nu pricepe o iota din ce-i zic, desi ma chinuiam sa vorbesc o engleza cat mai stricata ca poate-poate intelege ceva, si am lasat-o balta. Tacere penibila, neamtu’ se uita la mine de zici ca nu mai vazuse muiere in viata lui, iar eu ma rugam sa ajungem cat mai repede in club ca sa discut cu partenerul lui L., care stia engleza. Ajungem si la localul cu pricina si dupa nici 5 minute am facut schimb locurile cu vara-mea: eu sa discut cu “predestinatul” ei in engleza, iar ea in germana cu Mike. Din cand in cand, neamtu’ meu imi arunca ocheade sau zambea cu toti dintii, probabil era modul lui de a-mi spune ca-I place de mine.
     Seara a decurs ok si a venit timpul sa ne duca acasa. Cobor, ii zic un “danke” si ma tirez rapid, mai ales ca tipu’ incepea sa faca un gest cum c-ar vrea sa ma ia in brate. A doua zi, ce-mi zice vara-mea: “Vai, Maria, nu stii cat de mult i-a placut de tine, ca vrea sa te mai vada, ca e indragostit, ca bla bla”. I-am explicat femeii ca n-am nimic in comun cu el si chiar dac-as avea, n-am cum sa aflu asta, pentru ca nu putem comunica :)).  Apoi, diferenta de varsta, nu-mi sta gandul la maritis bla bla. Dupa jumatate de ora in care m-a batut la cap si mi-a zis continuu “hai fata, mai iesi si tu in oras, uiti de probleme”, am acceptat sa-l vad iar. De data asta trebuia sa iesim toti 6 la pizza, apoi eu, Mike, L. si partenerul ei sa mergem acasa la Mike, pentru a vedea un film.
     Bun, iesim la pizza, iar seara mergem la Mike si decidem sa le uitam la un horror, “Wrong turn” parca se numea. Stiti ca de obicei fata e cea speriata si se refugiaza in bratele baiatului? Mda, nu a fost cazul. Mike se cuibarise tot in mine, desi era un munte de om, mai avea putin si-mi rupea mana de cat de tare ma strangea, tresarea si tremura la aproape fiecare faza si la un moment dat si-a abtinut cu greu un tipat. Ma rugam la toti zeii si dumnezeii posibili sa se termine mai repede filmul si sa ma car acasa, pentru ca eram extrem de plictisita, iar reactiile lui nu faceau decat sa agraveze situatia.
     Desi nu ma interesa, tipu’ chiar ma amuza uneori si, cum-necum, incepusem sa ne intelegem cat de cat: mai prin semne, mai printr-o germano-engleza, asa ca am mai iesit de cateva ori cu el, tot in cadrul unor intalniri duble. Pana cand prinde tipu’ curaj si ma invita in oras, singuri. Asta cu doar 2-3 zile inainte sa parasesc Germania.
     Accept si stabilim sa mergem la un restaurant chinezesc. Precizez ca aveam la mine, de aceasta data, un dictionar de buzunar. In masina am discutat, atat cat se putea, ajungem la locul cu pricina, pacrheaza si coboram. Mergeam unul langa altul cand, la un moment dat, ma ia de mana. Care-a fost socul: Mike tremura din toate incheieturile si ma si gandeam “asta ori are Parkinson, ori chiar n-a mai vazut femeie in viata lui”. Il intreb ce are, a zis ca ii e frig, desi ii curgea apa pe fata :)). La restaurant, in primele doua ore mi-a facut capul calendar cu obsesia lui pentru motociclete ci grupul lui de motociclisiti, cum strabat ei tara-n lung si-n lat si cat e de pasionat de motoare. Pana la urma am reusit sa schimb subiectul, iar distractia serii a fost, intr-un final, sa-l pun pe neamt sa citeasca niste cuvinte in romana din dictionar, in timp ce eu trebuia sa citesc unele in germana. Nu puteti sa va inchipuiti cat am putut sa radem si cat de bine ne-am distrat, doar ca el a inteles total gresit veselia mea, credea ca m-am indragostit de el si ca sunt bucuroasa ca sunt cu el :)).
     Seara ajunge la final, omu’ ma aduce acasa si, la despartire, statea solemn in fata mea, tinandu-ma de maini – precizez ca eram in holul casei, iar verisoarele in bucatarie, la doi metri de noi. Ma uitam la el cu o spranceana ridicata gen “mor de somn, ce mai vrei de la viata mea”, cand il vad ca intinde botu si se apropie de mine sa ma pupe. Cum ma tinea de maini strans si n-aveam cum sa-l imping, intorc fata si-l las sa ma pupe pe obraz. Apoi ii zic “noapte buna” si ii arat usa, sperand ca va pleca. Nici vorba, pentru ca tipul a vrut sa stie in ce situatie suntem asa ca m-a luat la intrebari. Partea proasta: era extrem de emotionat si a inceput sa-mi vorbeasca in dialect, faza la care ma uitam la el ca la un martian. Iata dialogul:
-         Eu sunt indragostit de tine. Cand ne mai vedem? (in dialect)
-         D., ce zice asta? Pe ce limba?
-         E dialect. Zice ca e indragostit de tine si vrea sa va mai vedeti.
-         Spune-I ca nu ne mai vedem, pentru ca eu am o facultate de terminat si nu-mi arde de maritis.

     Ii traduce ea, iar circul continua.
-         Dar spune-I sa-mi dea id-ul ei de mess, macar sa mai vb.
-         Zice sa-I dai id…
-         Da, am inteles ce vrea, ca am priceput cuvintele mess si id J).

     Ii dau id-ul cu gandul ca ii explic eu cum sta treaba, si anume ca nu sta in niciun fel, si da iar sa ma pupe. Ii zic clar si raspicat “nu” si ii urez noapte buna. Se tireaza neamtu’, iar noi, trei muieri, ramanem la barfa si ne punem pe ras, bineinteles cu pustiu’ crizat care se uita in gura noastra, ca doar era lipit de maica-sa.

     Buuun, ajung in tara, deschid mess-ul si ce vad: mesaj de la Mike. Ca ii e dor de mine, ca vrea sa vb, sa ne vedem, bla bla. Vorbesc cu el si ii explic ca eu nu mai pot veni in Germania, pentru ca sunt la facultate si nu pot lipsi. I-am mai zis si ca nu vreau nici macar o relatie serioasa, daramite sa ma marit. Ca pentru el nu conteaza, ca asteapta pana ma razgandesc. In gandul meu “don’t hold your breath” :)). Ah, in caz ca va intrebati, vorbeam in engleza, ii traducea cineva.
     Vorbim banalitati cateva zile, cand mi-o tranteste: “eu vreau sa vin in Ro”. Ok, vino, eu ce sa-ti fac? :)). Imi spune tipu’ ca vrea sa-l astept la aeroport si ma-ntreaba unde o sa doarma. “La hotel, unde crezi?”, ii raspund. “Pai eu vreau sa dorm cu tine, la tine acasa” – “N-ai sa vezi asa ceva, ce impresie ai tu?” – “Pai nu te iau de nevasta? Vreau sa-l cunosc pe taica-tu, sa fie totul ok”. – “Ok, care parte din “nu vreau sa ma marit si nu te vreau” nu ai priceput-o?” – “Auzi, dar pe-acolo sunt piscine?” – “Logic ca sunt, ce, ne crezi in jungla? Dar ce importanta are?” – “Ca vreau sa fac baie cu tine gol, sa ne iubim in apa”. o_O Hooooo, hold your horses, te-am lasat sa ma tii de mana si-am vazut un film de groaza impreuna si-acum vrei sa facem skinny dipping si sex in apa?!?!? Baiete, nu stiu cum sunt la voi nemtoaicele, dar noi, romancele, avem alte principii. Ii zic tipului ca mi-a parut bine ca l-am cunoscut si ca sper sa-si gaseasca jumatatea cat mai repede ca sa ma lase pe mine in pace :)). A-nceput sa-si ceara scuze, ca nu stie ce-a fost in capul lui bla bla. Ii spun ca nu e nicio problema, dar eu tot nu ma razgandesc. Inchie conversatia si-I dau ignore.

     Am aflat ca se tot ruga de D. si barba-su sa ma convinga sa mai vin in Germania la ei, sa puna o vorba buna pentru el, dar le-am zis clar ca nu sunt interesata. Din ce stiu, Mike s-a insurat pana la urma cu o nemtoaica, iar vara-mea mi-a tot zis de cateva ori ca rau am facut ca nu l-am vrut, ca as fi avut o viata frumoasa cu el. Mda, halal viata cu unu’ cu 11 ani mai mare, obsedat de motoare (si care de fapt avea o motocicleta in sufragerie pe post de ornament) si care vrea gimnastica la orizontala din prima.
     Ah, uitasem sa va spun: imi spusese vara-mea ca “moda” la nemti este sa-ti cunosti intim partenerul cat mai repede si, dupa cateva luni, sa te si muti cu el. Nu, mersi, la 21 de ani am preferat sa-mi traiesc viata, nu sa fiu o nevasta disperata :)).

     P.S.: Incepand de sambata viitoare, va voi relata o multime de intalniri ratate. Mda, nimic special, veti spune. Dar este special, pentru ca intalnirile sunt cu acelasi tip, unul cu care am avut o relatie de cativa ani, deci sigur nu vor fi putine intamplari. Va promit de pe acum ca va veti distra si enerva in acelasi timp.
     Andra stie despre cine este vorba, iar unul dintre marile ei regrete este ca nu am lasat-o sa-l ciomageasca pe respectivul :))).


                          Va pup si fiti frumoase

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...