Intalniri ratate: "I'm not a cougar"

     Hello, ladies. 

     A trecut aproape un an de cand am intrerupt "Intalniri ratate" si, ma credeti sau nu, mi-a parut tare rau ca a trebuit sa o fac. Insa motivul a fost unul cat se poate de bun: eu si Andra am ramas fara povesti. Am avut noi parte de cretini, insa n-au fost chiar atat de multi cat sa tinem rubrica "vie" ani in sir. Bine, ca sa spun adevarul, mai avem povesti cu intalniri ratate, insa acelea intra in categoria 18+ si nu pot fi publicate pe blog *ahem ahem*.

     De-a lungul timpului, m-ati tot rugat sa reiau rubrica si, pentru ca nu-mi place sa va dezamagesc, we are back in business. "Noi" insemnand eu si prietena mea, Raluca. Stiu, v-ati fi asteptat sa revin impreuna cu Andra, insa momentan ea a ramas fara povesti. Asa ca am cooptat o alta ghinionista, care a fost de acord sa va povesteasca intalnirile ei ratate. 

     Sper sa va placa si, daca aveti astfel de povesti, nu ezitati sa mi le trimiteti pe adresa de mail. Bineinteles, postarea ar fi publicata sub anonimat, daca asta va fi dorinta voastra.

 

     "Cine nu are macar o poveste despre o intalnire esuata, minte. Sau inca n-a iesit din scutece. Cred ca e modul vietii de a-ti cultiva simtul umorului in ceea ce priveste relatiile tale cu tine si cu cei din jur. Chiar daca pe moment iti vine sa te ingropi de rusine, daca tu nu poti sa razi de greselile tale, atunci cine? In afara de tot restul lumii, adica :)) This is one of those stories...

     

     Deci. Ca asa incep toate povestile care merita ascultate :)). O seara frumoasa de vara, din anul ... 2011? Posibil. Nu sunt 100% sigura, dar cred ca ala a fost anul magnific in care s-a intamplat asta. Si in care s-au intamplat ... foarte multe :)). Unele ori nu mi le aduc aminte, ori creierul meu a decis ca e mai bine sa nu tin minte :)).

Intalniri ratate - Si baietii plang

     Hello, ladies.
     Intrerupem programul normal pentru o transmisiune speciala. Da, stiu, nu suntem la tv, dar cred ca merge si aici fraza asta :)). Nu stiu voi, dar eu una m-am saturat sa tot povestesc despre Mr. Petarda, poate si pentru ca am trait acele momente si mi-e lehamite sa-mi amintesc de ele. Asadar, facem o mica pauza si luam o "gura de aer proaspat" savurand o intalnire ratata aparte. Este vorba despre relatia ratata a unui baiat, dar povestita din punctul de vedere al fetei care l-a ranit. Interesant, nu? Pe mine m-a amuzat maxim povestea si sper sa va placa si voua.
     Iar acum o las pe prietena mea, Alessia, sa va povesteasca totul. Enjoy :)

     "Dragele mele, astazi este randul meu sa va povestesc o intalnire ratata...amuzant este ca esecul nu a fost de partea mea, ci ... a lui. Inainte de toate, trebuie sa precizez ca povestea avea loc acum cativa ani buni, deci eu eram in apogeul anilor 20, asa ca va rog sa fiti blande cu mine si sa nu ma judecati prea tare.

            Tocmai iesisem dintr-o relatie care durase 4 ani, pe intreaga perioada a liceului, relatie care de altfel mi-a cauzat multa durere si  suferinta, asa ca am luat decizia sa schimb oarecum lucrurile din viata mea: am decis sa merg la facultate intr-un oras mult mai mare decat localitatea mea natala. Oradea mi se parea alegerea perfecta, mai ales ca fusesem acolo in scurte vacante cu Vio, ex-ul meu de care va spuneam mai sus. E orasul perfect din punctul meu de vedere: marisor, dar aerisit, cu locuri superbe, incepand de la oazele de liniste din interiorul orasului si pana la cele mai zgomotoase pub-uri, dar cu oameni de calitate.

            Vio avea in Oradea un unchi, stabilit acolo de ceva vreme, casatorit cu Maria, o unguroaica 100%, al carui caracter lasa de dorit. Avea o aversiune contra romanilor cum rar mi-a fost dat sa vad. Ei bine, dragele mele, Maria avea un frate, Robert, de o varsta apropiata de a mea, pe care am avut ocazia sa il cunosc de-a lungul vacantelor mele in Oradea. Robert va fi nefericitul personaj principal al istorisirii mele de astazi. Poate v-am plictisit cu detaliile, insa sunt esentiale pentru a putea intelege firul acestei povesti.

            Sa recapitulam: tocmai incheiasem relatia respectiva si am decis sa merg la facultate in Oradea. Acolo, neavand alte cunostinte, am fost nevoita sa apelez la unchiul lui Vio ptr. a ma caza ptr. cateva zile cat dura perioada de inscriere la facultate. Robert, fiind mai mereu in vizita pe la sora lui, a inceput sa devina foarte amabil cu mine si sa ma insoteasca la facultate pentru a indeplini toate demersurile necesare. Si inevitabilul s-a produs: petrecand atat de mult timp impreuna, am sfarsit prin a deveni un cuplu, sub privirile uracioase aruncate de catre sora lui. Satula fiind de aceste priviri, precum si de comentariile ei acide, am hotarat sa ma mut temporar la Robert, dat fiind faptul ca locuia singur intr-un apartament de 3 camere, doua dintre ele fiind libere.

Intalniri ratate - Neamtul inamorat

     Hello, ladies.

     A venit din nou randul sa va “intretin” sambata si va anunt de pe acum ca o voi face cateva saptamani bune de-acum incolo.

     Initial, vroiam sa scriu astazi o intalnire ratata din liceu, insa in ultimul moment m-am razgandit si m-am decis sa va amuz cu o intamplare ceva mai recenta. Mai exact, o semi-relatie ratata cu un neamt. Mda, am facut-o si pe asta :)).

     In 2006 am avut ocazia sa vizitez prima data Germania, atunci cand o verisoara, D., ne-a chemat in vizita la ea pe mine si pe sor-sa, pe nume L. Concediul pica la fix, pentru ca traversam o perioada destul de neplacuta si chiar aveam nevoie de o escapada.

     Inca nici n-am apucat sa respir ca lumea aerul nemtesc, ca vara-mea a inceput sa faca pe Cupidonul: s-a gandit sa ne cupleze pe mine si pe sor-sa cu doi nemti, gandindu-se ca ne casatorim cu ei si ramanem alaturi de ea in Germania. Cred ca puteti sa va inchipuiti ca la 21 de ani numai la maritis nu-mi statea mie gandul, dar am zis ca n-am ce sa pierd daca-i fac pe plac si ies la o intalnire. Double date, that is, impreuna cu L., pentru ca nu riscam sa cutreier singura un oras pe care nu-l cunosc, cand nu stiam nici limba si nici persoana care ma insotea.

     Prima data a incercat sa ma cupleze cu unul dintre cumnatii ei: un personaj inspid, incolor cu prea mult odor :)), extrem de enervant si care pe deasupra mai era si un adevarat monument de prostie. O singura iesire in oras mi-a fopst de ajuns ca sa stiu ca nu vreau sa-l mai vad vreodata in viata mea.

     Buuunnn, a urmat runda a doua. S-a gandit vara-mea ca un coleg de serviciu de-al sotului ei este potrivit pentru mine. “Maria, este putin mai mare decat tine, e baiat bun, de casa bla bla bla”, stiti voi, abureala pentru a ma convinge sa accept. Intr-un final am cedat, mai ales ca si L. venea cu mine. Dubla intalnire, dupa cum v-am spus.

                                                               Germania, 2006.

Intalniri ratate - Lipitoarea "filozoafa"

     Hello, ladies.
     Va anuntam aseara pe FB ca astazi avem un invitat special la rubrica "Intalniri ratate". N-aveti idee cat sunt de mandra ca Iguanitza este una dintre cititoarele fidele ale acestei rubrici si, mai mult decat atat, s-a oferit sa scrie pe blogul meu micut.
     Asa ca astazi Iguanitza va fi cea care ne va delecta cu o "intalnire ratata" - de fapt, relatie, dar va las sa cititi si sa aflati singurele despre ce este vorba.
     Iti multumesc frumos, Iguanitza, pentru postarea de astazi si astept si alte intalniri ratate, daca mai ai :).

                                     Aceasta poza este luata de pe blogul Iguanitzei, de AICI

     "Iubesc rubrica "Întâlniri Ratate", în fiecare sâmbătă aștept postare cu nerăbdare și mă amuz la fiecare poveste!

     Cu siguranță toate am avut măcar o întâlnire ratată , când ne-am dorit să ne teleportăm cât mai departe de “partener” . Nici eu nu am fost scutită , și azi vreau să vă povestesc de fapt despre o …relație ratată :))

     Știți cum e, îți place de cineva și nu mai vezi / auzi  nimic în jur.

     Povestea mea are loc acum vreo 6-7 ani , pe vremea când am fost recrutată de o bancă și încercam să conving oamenii să își facă credit pentru locuințe…

     Țin minte totul perfect, ca și cum ar fi fost ieri … așa că, voi povesti cu lux de amănunte, ceea ce înseamnă că va fi o poveste destul de lungă.

     Era seară iar eu eram la training … după ce s-a terminat training-ul și m-am dus să semnez niște hârtii , l-am văzut pe O.  …zâmbitor, la costum , cu o dantură impecabilă ( e al doilea lucru la care mă uit la un bărbat, asta după ce îi analizez mâinile) și niște gropițe drăguțe atunci când zâmbea. Mi s-a pus pata imediat pe el și i-am zâmbit înapoi.  După câteva zile l-am reîntâlnit la bancă și i-am spus clar că îmi place de el și că aș vrea să ne vedem :).  A rămas puțin surprins, a zâmbit și am făcut schimb de numere.

Intalniri ratate - "Diva tavalita"

     Hello, ladies. 

     Inainte de a va lasa sa cititi "Intalnirea ratata" de astazi, am cateva precizari de facut. Stiti ca FB-ul a facut diverse schimbari de la un timp incoace, insa ultima modificare este si cea ne afecteaza cel mai mult pe noi, bloggeritele. Postarile noastre de pe FB nu mai ajung la toti cei care ne citesc pe acea retea de socializare, pentru ca asa au decis cei de sus. Iar daca ca tot ce scriem noi vrem sa fie citit de toti cei care ne-au dat LIKE, trebuie sa platim si inca destul de mult. Din cate am inteles de la Minnie Angel, se plateste cam 5 dolari pentru ca O SINGURA POSTARE pe Facebook sa fie promovata DOAR trei zile. Pe scurt, ar cam trebui sa ne vindem organele interne pentru ca voi sa vedeti in news feed tot timpul postarile noastre. 

     Din pacate, faptul ca nu vedeti postarile de pe FB afecteaza si traficul de pe blog. Pentru a remedia aceasta problema, am gasit cateva solutii. Daca vreti sa interactionati in continuare cu mine si sa-mi vedeti postarile, iata ce optiuni aveti:

- Sa ma urmariti prin mail -  in partea din stanga a blogului gasiti textul "Follow me by email", iar dedesubt este un camp liber. Introduceti adresa voastra de email acolo si nu uitati sa si confirmati, dupa ce veti primi mailul de rigoare (scuzati-mi repetitia :) );

- Sa ma urmariti pe Twitter - aceasta este adresa mea: https://twitter.com/#!/AnaBeautyBlog;

- Sa ma urmariti pe Google + - aceasta este adresa mea: https://plus.google.com/u/0/114534585572047683304/posts

- Sa intrati de bunavoie pe pagina mea de Facebook pentru a-mi vedea postarile. 

     Va multumesc pentru rabdarea de a citi aceste randuri si, orice optiune ati alege, vreau sa stiti ca eu sunt mereu aici, pentru voi. Acestea fiind zise, va urez lectura placuta :)

      "Hello girls!

     Din pacate nu am noutati in ceea ce ma priveste…Psycho e cumintel, in continuare iubitul ideal. Cam boring, nu? :))

     Dar azi vreau sa va povestesc o faza pe care nu o s-o uit toata viata, de fiecare data cand imi aduc aminte rad cu pofta. Atunci nu prea am ras…

     In vara anului 1999 am fost cu mama intr-un concediu, in statiunea Borsec. Aveam 13 - 14 ani, dar cu toate astea in scurt timp am cucerit tot teritoriul! Imi facusem multi prieteni, aveam admiratori fara numar, ce mai, eram o diva de Bucuresti, in toata splendoarea mea si cu fitele de rigoare :))

     Dintre toti fanii mei, ma indragostisem de un ungur, frumos foc, cu nume de fata…Lory :). Eram tot timpul impreuna…frumoase amintiri dintr-o perioada in care o strangere de mana sau un sarut erau WOW si simteai ca poti zbura ajutata de fluturasi :))

Andra :)

Intalniri ratate - Psycho No 2

     Hello, ladies.

     Saptamana trecuta, dupa ce am scris povestea cu “Obsedatul”, stateam si-mi storceam creierii pentru a-mi aminti ce intalniri ratate am mai avut eu. Mi-au venit in gand mai multe, insa cea care “mi-a facut cu ochiul” este una tot cu un semi-obsedat :)). I have a thing for them, apparently.

     Din fericire, de data asta nu s-a mai lasat cu amenintari de genul “ma sinucid daca nu ma iubesti”, povestea este mult mai amuzanta si va garantez ca tipul asta va va scoate din sarite. Stiu ca mie mi-a scos peri albi :)). Asa ca luati-va cana de cafea, asezati-va comod in fata calculatorului / laptopului si savurati povestea, care va fi putin mai lunga.

     Btw, n-o sa-i scriu numele adevarat, ci porecla pe care o are pe FB: “Jhon Interlopul”. Credeti-ma, n-are nicio treaba cu lumea aia :))